Episodul 8b: „Buen vivir”—un contract social ecocentrist?

Rule of Law Rules

Continuăm dialogul cu Bogdan Gioară, căutând să înțelegem relațiile dintre om, stat și climă. El ilustrează aceste relații prin raportare la „buen vivir” (sumak kawsay), conceptul central al constituțiilor din Bolivia (2009) și Ecuador (2008), argumentând că putem găsi o filozofie similară și în România. Prin contrast, Bogdan face o critică aspră asupra organizării politice și economice a statelor, care încă sunt construite pe decizii și ideologii antropocentriste (sau egocentriste), nu ecocentriste. Mai mult decât atât, Bogdan ne ajută să înțelegem care sunt motivele pentru care nu ne sunt utile nici „capitalismul verde” (promovat inclusiv în politicile Uniunii Europene), nici „ascetismul ecologic” (promovat de ecologiștii extremiști). Alternativa pe care ne-o propune el, cea ecocentristă, se desparte de viziunea carteziană și consumeristă pe care s-au construit și s-au organizat statele, economiile și procesele decizionale ale umanității din ultimii 200-250 de ani.

Întrebarea fundamentală pe care o pune Bogdan este dacă mai poate cetățeanul (în relația cu statul, cu legea, cu deciziile și alegerile politice) să fie judecătorul propriei bunăstări? Dorind să transmită un mesaj optimist, el argumentează că avem suficiente mecanisme de consultare, pe care le putem utiliza pentru a fonda un nou tip de contract social. Dialogul nostru se încheie prin raportare la zicala „unde-i lege, nu-i tocmeală,” pe care Bogdan a criticat-o (la începutul primei părți) drept „o viziune foarte verticală[/carteziană a legii], de sus în jos.” Așadar, Bogdan Gioară reiterează că avem nevoie de o formă de negociere non-carteziană, atât cu marile companii de exploatare a resurselor fosile, cât și cu băncile și politicienii, astfel încât deciziile luate la nivelul statelor să poată deveni ecocentriste, nu egocentriste/antropocentriste, ca acum. În concluzie, Bogdan ne propune să ne concentrăm pe convivialitate și întrajutorare.

În a doua parte a dialogului nostru, Bogdan face referire la următorii filozofi și teoreticieni: René Descartes, Bernard de Mandeville și Pablo Servigne. Conversația noastră a mai cuprins un segment în care am discutat despre Antropocen și Capitalocen (epoci geologice în care evoluția planetei a fost—sau încă este—influențată în mod decisiv fie de om, fie de capital), însă am ținut neapărat să păstrăm durata episoadelor 8a și 8b în jur de numai 30 de minute fiecare.

Varianta în limba română a podcastului Rule of Law Rules este găzduită de Codru Vrabie (la microfon) și editată de Paul Chioveanu (la montaj). În acest episod, am folosit următoarele melodii de fundal: r

• inkef intro și rinkef outro, produse de KAS/RLPSEE în centrala din Berlin, respectiv
• URL Melt (de Unicorn Heads) și Ticker (de Silent Partner), disponibile în YouTube Audio Library sub o licență standard YTAL/Atribuirea nu este obligatorie. Sursa ilustrației: prelucrare după o fotografie de Simon Berger, CC BY 2.0—”Resilience,” ianuarie 2016.